acum mi-e mai clar. din atatea fotografii, din atatea semne de carte, din atatea crochiuri, din atatea locuri, voi retine-n acord Starea, ma voi inconjura de toate insemnarile din undeva-candva, nu inainte de a-mi fixa sevaletul in lumina aleasa de la Marginea Infinitului. Aici voi vedea ca biografia va fi la fel de esentiala ca priceperea mea de-a face portretul. Si acesta va incepe cu coltul ochiului de la baza nasului. Cum voi faca ca lacrima sa luceasca precum o perla, cum voi face ca scoica din urechea usor aplecata spre umar sa aiba valoarea tuturor scoicilor din turnul de scoici, cum voi face ca nuantele perlate de albastru sa schimbe cu nuantele perlate ale rasaritului si ale apusului. Toate astea nu cred ca depind doar de mine. Dupa ce subiectul il voi stapani-n toate nuantele lui, ma voi retrage-n atelier si voi supune tabloul corecturii celui care m-a invatat sa pregatesc panza. Pana am ajuns sa pregatesc panzele ca el, am invatat sa pretuiesc munca gradinarului si vocata darului... tu vei face sa vad ca nimic nu poate lipsi... nici bucuriile, nici indoielile, nici pregatirea culorilor, nici uleiurile, nici verniurile, dar cel mai mult, nu va putea lipsi memoria luminii de acolo, de la Marginea Infinitului si nici luminile pe care la gasesc in atelierul acela cu oglinzi, paravane, rafturi si harti...





la borna lui 23 julie mi-am aprins pipa si-am zis: pana aici, Igitur. apoi am dat o privire de jur imprejur. peste tot, ierburi inalte care sprijina cerul. din loc in loc, carari cu pietre si scoici lasau sa se intrevada misterul. pe undeva trebuie sa fie si El (...) apoi am luat-o cum iti place tie sa zici, care-ncotro (vezi si insemnarile "ploile si rodiile"). soarele urcase-n unghiul cel mai bun. am potrivit corzile noi, invartind cheile vechi. pe trupul meu, acordate de vant, stau corzi neatinse. de acum doar Tu le vei atinge. doar tu vei vedea notele portativului. doar eu voi auzi cantecul. ceilalti vor auzi latratul cainelui scapat din Paradis. nimeni nu va ghici nodurile. nimeni nu va vedea semnele. iedera acoperise deja zidul. de aici incepe o carare. povesti nescrise din intamplare, intr-o seara, la scara, la o tigara, in diminetile de julie... imi venea sa scriu 23 aprilie. poate tocmai pentru ca folosisem sageata. sau pentru ca cele 77 de pene-si gasisera aripa. cine stie de ce si nici nu conteaza. doar ca acest 23 julie va fi cea mai frumoasa borna dintre toate bornele rodador-ului de aici reincepe plaja cu suflet intr-o iteratie noua pe o integrala curbilinie cu derivatele partiale ale integrantului indeplinind conditia de la inceput... poarta plajei, cum scrie-n pergamentul diafan, cu clipa lunga care tine un an. credeam ca-i doar o metafora. dar clipa aceasta exista-ntr-o taina. acum cand spun 23 spun si noua. tu, Igitur, vei afla singur.

acum vezi

acum vezi cum se imparte zidul alb la Infinit semanand piatra cu piatra radacini de tarm iubit... nu spre judecata sau de osanda sa-mi fie mie impartasirea din bucuriile si tristetile tale ci spre tamaduirea trupului si-a sufletului acum atunci si-ntotdeauna cantarea cea plina de iubire si aparata de dig cu tarm de mare cu atingerea din cele ce fac floarea care doare prin patrunderea luminii unei stele de sub nor nascand visului albastru casa imbracata-n dor si acum cand se pornise vantul toamnei peste gand am cules pana maiastrei si am desenat un rand dintr-un lan prăsit de mine cand din coarnele de plug peste cerul amintirii Y-greceam a tavalug se spargea un brus de lună pe o lavita la drum tu din pipa de alun pufaiai o clipa lunga-n prelungirea lui Acum si asa din colt de ziua treci de marginea mirarii si prin punctul de culoare hasurezi sub dunga zarii golful plajei ce-nveleste o-ntrebare ai ajuns dulce minune pragul visului sa-l treci si izvorul meu sa-l cauti ......................................... acum face nod cu atunci si-ntr-o singura dimineata bat clopotele de amiaza .....................


de la ymp (12:20:55 29 August 2010)

maine

maine pe insula cu stuf azi am aflat ca arhipelagul meu are 5 insule una fiind insula din ziua de ieri alta fiind insula de maine si mereu mai aflu cate ceva una-i insula de piatra si alta-i insula cu cascada de la mijlocul muntelui si arhipeleagul este fara nume si una din insule este insula fericirii si fericirea exista-n fiecare din ele cat despre Cetatuia chiar merita se urca greu urcus foarte in panta dar ajuns sus efortul este rasplatit

de la ... (22:36:54 28 August 2010)

azi

azi celebrul portativ il va veseli pe Yvves si-i da-n cantec alt motiv sub arcade pontice tristele si fastele vor ingemana covor tot pe tarmul rodador................ si-n motivul ei chiar luna imi va povesti cum locul se opri sa-nvete jocul... toate-si vor avea cantarea cand gasesti in tine marea si prin punctul de mirare trage-o linie de zare si o lasa ca un zbor peste tarmul rodador canta clipa asta-n mine si un zumzet de albine lasa-n litere de miere rugaciune si-o avere dintr-o zestre adunata pe o plaja minunata... toate-si vor avea cantarea cand gasesti in tine marea si prin punctul de mirare trage-o linie de zare si o lasa ca un zbor peste tarmul rodador canta clipa asta-n mine si un zumzet de albine lasa-n litere de miere rugaciune si-o avere dintr-o zestre adunata pe o plaja minunata


de la ymp (07:45:54 28 August 2010)

jurnal

am terminat fata cu cercel de scoica am pus la loc "scara cararii coboratoare spre mare" este acolo la Black sea o poveste frumoasa si fara papagali dar nu fara Alexis...


de la ymp (06:48:47 28 August 2010)

doi peşti şi cinci pânze


(fugă-n si bemol)


stă luna peste casa firii
şi ţine-n ea o poartă pentru vis
când eu ascuns
după apus
revin cu alb de trandafir
mai beau un pic dintr-un potir
şi-un mov din combinând
a flacără arzând tăcând
scăzând


pe pânza albă de pe şeval
et
prima tuşă
fugind în contratimp

de atunci

a trecut ceva vreme
doi peşti şi cinci pânze-n
oglinda prin care trece fum


pe loc de scară cu suiş

sunt paşi cu scâncet de pietriş
şi iar şi iar şi iar şi iar
un patru dintr-un colţ de zar
şi-o sugativă de nisip
mă cheamă sus
încă un pic
şi-n el nimic nu vrea să doară
făcuse primul nod pe sfoară
te-ntrebi aşa
a câta oară
va fi o poartă pentru vis
în luna peste casa firii
cu alb cu mov cu iar şi iar
cu dubla dintr-un joc cu dar

ating în apăsări de cord

pe ultimul acord



Constanţa, 12 august, 2010





prin tomis trecea


(din zilele începute împreună)



ce să-ţi spun mai bine şi mai adevărat acum cântecul vieţii este precum ultima noastră compoziţie la primele măsuri
portativul e-n aşteptarea întregului aşa cum ţi se potriveşte
după măsura ta prin tomis trecea


când te-am întrebat ce-ţi aduci aminte

mi-ai zis de zilele când mă păcăleai că visezi
plecam mulţumit că ai adormit
şi te odihneşti


te prefăceai

mi-ai zis tu
tresărind şi sforăind
cine ştie la ce-o să-ţi folosească talentu ăsta
sau câte regrete vor veni mai târziu
că n-ai înfruntat situaţia


habar n-am să îţi spun de acum

vei vedea tu când vei înainta prin viaţă
şi păcălelile se vor întoarce împotriva ta
aşa cum fac şi amânările
peste care vin încurcăturile
şi-ţi vei dori bucuria şi liniştea
iar ele nu vor avea de unde rodi
decât din seminţele realităţii
luată ca atare


din zilele începute împreună

îmi aduc aminte ziua cu primul tău răsărit
ţi-o las să mi-o povesteşti
o vei amâna cum ai făcut cu răsăritul de ieri
l-ai amânat pentru că era nor
de unde să ştii că răsăritu-i frumos
şi când norul e gros
îmi aduc aminte de-un răsărit cu marea-n furtună
doar o clipă soarele a privit în punctul în care l-am zidit


iau seara asta cu mine scriu pe fugă ca atuncea la rugă despre care de-ai şti n-aş mai reveni amânările au ajuns la sfârşit de aici cântecul se cântă atât cât s-a scris

serile dimineţilor nodurile năvodului ploile amintiri mereu ziceam şi nimeni nu credea ponna latră în spatele scării de acum se va vedea că-n spatele scării începe grădina



Constanţa, 9 august, 2010






atâta plin

desăvârşite
curg în amurg
de sub tâmple
gânduri

îmi plac poveştile cu viaţă

de dimineaţă
pe scara mea a căzut
o pană de pajură

seminţele cu miez au rodit

pana fericirii e-n cupa roşie
cei care s-au pripit s-au risipit

în botezul cuvântului

fără de început
şi fără sfârşit
ne-am pus pe umeri darurile
din care-au crescut aripile

luând vaporul

spre arhipelagul de mâine
păstrez gustul de alge şi mireasma ţărmului

ploile de julie

vântul prielnic de august
aştern de-un septembrie senin

niciodată n-am pecetluit atâta plin

soarele coboară după zidul cetăţii
clipa cântă de bucurie
în mijiri timide
prima stea



Constanţa, 1 august, 2010

(de vindecarea lunatecului)



azi la umbra de sub nuc

azi la umbra de sub nuc am gasit un pui de cuc semn ca-i locul cel vestit cu tot timpul meu iubit din butucul cel vrajit cu scrisori si vesti din para din cea mai bogata vara stranse ieri fugite-n vie dintr-un fulg de papadie......... si acum sa-ti zic de azi cum se scapa de necaz azi la umbra unui nuc am gasit un pui de cuc nu-i din rima ori din vers este chiar din univers si acum pe manechin ciuguleste dintr-un spin suc de dor si de suspin ce sa fac c-un pui de cuc de la umbra unui nuc l-am luat si-l gazduiesc si-l hranesc si il iubesc el imi canta-n cuca lui eu ii dau din ce-i si nu-i si-i mai dau drumul prin casa prin oglinda cea frumoasa spune tu ce am gasit si ce mare vrajitor este-n marele ulcior din fereastra mea cu vise si carari prin paradise ciugulind coaja de nuca a facut o mica barca pentru daca pentru parca si ma-ncearca un focar sa pun oistea la car sa pornesc cu el hoinar azi pe drumul robilor sa pun aripi roibilor

P (12:15:03 25 Iulie 2010)




acum

poate ca acest acum il merita dancus sau poate tu nu-s eu cel care trebuie sa decida eu sunt doar celcezic si din cand in cand ma desprind in celcezicca sau celce ziceamca si multe alte nuante la prima vedere dar atat de diferite ramuri... ca sa nu uit... nucul este precum dulapul cu 5 usi... si acum vad ca trebuie sa renunt la 3 ramuri si din usile dulapului renunt al trei... assa-s spatiile din jocul secund precum cel matematice in dualitati armonice... doar asa cantecul acopera bucuria si-o inveleste cu dragoste... altfel se vad crapaturi si din crapaturi stii ca apar tot felul de aratariii gnomice si inciudate... acum stiu ce era in unul din geamantanele baranelor din depou iti aduci aminte de ele te las sa ghicesti tu stii ca la mine toate semnele sunt bune iti aduci aminte ce gasisem sub copacul intalnirii cu studentii de la arte si ce bine-a cazut semnul alcela asa am dat de scara cu maslini salbatec acolo s-au lansat temele intr-un proiect de zece ani ce julie plin de bucuriile adevarului pur de jur imprejur semnele lui alexis au prins viata chair si manechinului din lemn de gutui i-am gasit locul in punctele stationare ale jocului

ymp (08:32:31 25 Iulie 2010)

peisaj

de dimineata o lumina blanda cu aer proaspat de mare prevestea o zi frumoasa de julie cum pe mare este inca furtuna digul s-a golit de pescari si s-a umplut de pescarusi unul din ei este pescarusul de pe casa cu iedera pe casa cu iedera pe horn si-a facut cuib pescarusul de pe stradela vantului asta seara va fi seara cu luna in astfel de seri luna-si face carare pana la dig peste cateva zile va fi luna plina

P (11:27:55 23 Iulie 2010)

povesti nescrise

astazi am citit despre un inger si-am vazut ce greu este sa fii inger si n-am ajuns cu ingerul la final ca a trebuit sa incalec calul si sa merg intr-o adunare de oameni si intre aceti oameni mi s-a parut ca este si un inger dar nu puteam sa-l identific dar i-am simtit prezenta... apoi am ajuns iar acasa unde am gasit caietul de aritmetica plin cu povesti nescrise... mare parte din el sunt povesti din vise... ponna latra ca e singura cu mine dorra si dorruta sunt jos zilele astea presimt ca iar nu ma pot strange sa finalizez dar nu-i nimic... important este ca-mi vad de desert ca un beduin din cand in cand cate o caravana trece prin "fata morgana" niciodata nu ma invat minte si alt caietul de aritmetica se umple de povesti nescrise

emir (19:23:06 22 Iulie 2010)

merita sa risti

merita sa dau o tura prin Costinesti pe la cadranul solar de atunci cand florile de mac salbatec si calul alb faceau scena plina de razgandiri fluturi de noapte s-au adunat in jurul lampii mesele schimba intre ele scaunele la sfarsit note de plata intre aripi si trupuri arse dincolo de intamplare tarmul plaja marea si mai departe un nor de vara in cautarea ploii si insula de azi

mir (08:54:22 22 Iulie 2010)

de vorba cu

pe strada minutele se scurg printre trecatori dorra si fetele ei au facut prima baie din vara asta le-am dus pana la hanul piratilor cand au coborat din masina nici prin cap nu le-a trecut ca au venit sa faca baie asa ca au alergat prinre flori movulii si albastrele de cicoare dupa soareci de camp si popandai dorra cu mirosul ei fin a adulmecat marea si-a zbughit-o in primul val apoi am batut din palme japonezul rotund si roscat caramiziu se ridicase cam la inaltimea turlei bisericii din lemn norii de ceata se resorbisera-n cer dintre maslinii salbateci o briza de mister le aduna pe cautatoare si le adusera la mare de acum valurile si ele zglobii nu-si mai incapeau in blana ponna se uita la mine cuminte cerandu-mi sa intru si eu sa mergem pana la prima geamandura sa o scoatem pe plaja sa o dam de-a dura acum stau toate cuminti sub dus se spala una pe cealalta in urechi latra la picasso care vrea si el in cada din cuiul ei cumintenia si ghidusa anna cu remmy pe umar trece tot in memorie ca sa-i povesteasca lui Igitur fericirea de jur imprejur...

ymp (07:15:27 22 Iulie 2010)

... citeste